Elementele tehnice reprezintă acţiunile de mişcare fundamentale, caracteristice tenisulul de masă, în timp ce procedeele tehnice sunt modalităţile de executare ale acestora în condiţiile concrete şi variate apărute în timpul jocului.
Tehnica tenisului de masă s-a îmbogăţit prin apariţia unor noi elemente şi procedee tehnice, s-a perfecţionat datorită punerii în aplicare a celor mai noi descoperiri tehnico-tactice, bazate pe date ştiinţifice din ce în ce mai complexe.
Apariția materialelor de joc moderne, trecerea de la paleta acoperită cu cauciuc simplu la burete, de la softul cu strat nelimitat de burete la stabilirea unei grosimi acceptabile maxime, precum şi apariţia softului „antitopspin”, au dus la influenţarea în mod spectaculos a tehnicii acestui sport, al cărui număr de persoane practicante continuă să crească.
Perfecţionarea tehnicii s-a realizat pe fondul creşterii substanţiale a vitezei de circulaţie a mingii, prin scurtarea diferitelor faze ale loviturilor şi prin modificarea concepţiei de joc, bazată acum pe incisivitate din ambele părţi.
Valoarea jucătorilor este constituită în prezent de calităţile fizice deosebite ale jucătorului, care dublate de calităţi psihice corespunzătoare permit realizarea unor performanţe superioare.
Vom continua pe blog în perioada următoare cu o serie de articole despre elemente tehnice din tenisul de masă, cum ar fi:
- Priza paletei
- Poziția de bază
- Deplasările specifice la masa de joc
- Jocul de mijloc
- Atacul
- Apărarea
- Contraatacul
- Serviciul
- Preluarea serviciului
- Stopul
Dacă primele trei elemente tehnice (priza paletei, poziţia de bază şi deplasările specifice la masa de joc) pot fi executate şi în afara jocului, fiind cunoscute şi sub denumirea de ”elemente tehnice fără minge”, celelalte nu pot fi realizate decât în condiţiile jocului efectiv, constituind elemente tehnice cu mingea.
Analiza acestora din urmă o vom face ţinând cont de faptul că fiecare lovitură cuprinde trei faze:
- faza de pregătire a loviturii începe din poziţia de baza şi se termină în momentul retragerii maxime a paletei
- faza de lovire propriu-zisă începe din poziţia finală a părţii pregătitoare şi se încheie odată cu realizarea contactului dintre paleta şi minge
- faza de încheiere începe imediat după impactul dintre paleta şi minge şi se încheie cu poziţia finală a loviturii
Fiecare fază a loviturilor va cuprinde descrierea analitică a acţiunii braţelor, picioarelor şi trunchiului, subliniindu-se şi modul concret de sincronizare a principalelor acţiuni efectuate de aceste segmente.
Toate elementele şi procedeele tehnice vor fi descrise de pe poziţia jucătorului care loveşte braţul drept, adaptarea pentru stângaci fiind însă o problemă simplă, uşor de rezolvat.
Dar despre toate astea într-un articol viitor.